Admiterea în liceu între paradox şi aberaţie.

Astăzi a avut loc prima probă de examen din cadrul Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a. O „probă de foc” care nu mai impresionează pe nimeni, poate doar pe cei care n-au nicio tangenţă cu sistemul educaţional din România şi sunt de părere că multitudinea de măsuri luate pentru a asigura „corectitudinea” examenului chiar asta înseamnă.

De ceva ani s-au introdus camerele de supraveghere; o măsură binevenită, în ciuda unora care s-au gândit să o critice cu vehemenţă pe motiv că i-ar stresa pe elevi (mamă, ce stres pe capul lor, nici nu-mi pot imagina!). Anul acesta, pentru a asigura un grad cât mai ridicat de corectitudine a evaluării şi notării tezelor, acestea vor fi corectate în alte judeţe decât în cele în care au fost susţinute. Cică aşa se va elimina posibilitatea unor aranjamente la nivel local. În fapt, fiecare judeţ va trage să asigure „concurenţei” un loc cât mai înspre coada clasamentului. Aşa o să se poată lăuda inspectorii generali cu expresii de genul „rezultatele sunt slabe dar se putea şi mai rău, uitaţi-vă la judeţul…”

Din păcate, niciuna dintre măsurile luate până acum şi – foarte probabil – nici dintre cele care se vor lua pe viitor, dacă se merge pe linia actuală, nu vor reuşi să ofere admiterii în liceu măcar o nuanţă de credibilitate şi nici măcar un procent din seriozitatea pe care o reclamă sistemul actual.

În forma actuală, admiterea în liceu are mai degrabă aspect de glumă proastă decât de examen serios. Elevii nu se mai implică aproape deloc. De ce s-o facă? Oricum indiferent de ce rezultate vor obţine la Evaluarea Naţională un loc în liceu este garantat. A avut Ministerul grijă la capitolul ăsta deoarece recomandă ca în fiecare judeţ numărul de locuri disponibile în licee să fie mai mare decât numărul absolvenţilor. Asta pentru ca nu cumva să rămână careva pe dinafară şi să se ofere şi posibilitatea absolvenţilor de gimnaziu din seriile anterioare să-şi completeze studiile cu un liceu pe care, la timpul potrivit, nu au dat două parale. În eventualitatea că le-a venit mintea la cap…

Şi credeţi că s-a terminat cu aberaţiile?! Da’ de unde…

Astăzi la Evaluarea Naţională nu au participat decât elevii care au reuşit să termine clasa a VIII-a „în picioare”. Adică fără corigenţe (asta mai lipsea, să susţină şi corigenţii examenul de EN). Elevii care şi-au exprimat clar intenţia de a urma cursurile unei şcoli profesionale au fost şi ei scutiţi de examen. Asta, desigur, în condiţia în care nu s-au calificat la Olimpiadele de toamnă (aşa cum mai sunt cunoscute în popor examenele de corigenţă).

Însă partea cea mai aberantă şi paradoxală o să se petreacă la etapa de toamnă a Admiterii în liceu. De ce? Pentru că elevii corigenţi care vor reuşi să promoveze în toamnă vor avea posibilitatea să se înscrie la liceu sau şcoală profesională. În condiţiile în care majoritatea locurilor din profesionale se vor ocupa încă din vară, ghici unde vor ajunge foştii corigenţi?

Exact! Le place sau nu, vor fi admişi în liceu. Poate că nici măcar n-au visat la o asemenea cinste, dar asta îi aşteaptă pe abonaţii la corigenţe (că n-o să-mi spună cineva despre olimpicii de toamnă că s-au calificat pentru examenele de toamnă doar în clasa a VIII-a; chestia asta presupune ceva experienţă anterioară). Chiar dacă vor opta pentru profesională, din lipsă de „locuri şi spaţii” – cum s-a exprimat un coleg mai mucalit – vor fi admişi… de fapt, corect spus este „obligaţi” la liceu.

Am avut un elev care a reuşit o performanţă deosebită. A fost respins la clasa de mecanică pe care o marcase ca primă opţiune. În schimb a fost admis la un Colegiu Naţional. Bifase şi el varianta respectivă (pe lângă multe altele care s-au dovedit inaccesibile deşi, în cazul lui, ar fi fost perfect rezonabile) pentru a nu rămâne în pană de opţiuni, fără să intenţioneze să ajungă vreodată pe acolo. Dar i s-a întâmplat. Deşi am încercat să-l conving să se ducă la colegiul respectiv şi să încerce varianta unui transfer într-o unitate şcolară mai apropiată de casă dar şi de posibilităţile lui intelectuale şi cele financiare ale familiei, a renunţat în cele din urmă. A rămas cu opt clase. Mai pe şleau, un alt succes al sistemului educaţional din România, care strecoară paiul dar lasă să treacă elefantul.

E aberant ca cei care nu reuşesc să scoată media cinci la final de clasa a VIII- a la unul sau două obiecte de studiu (de fapt ar putea fi vorba de mai multe, dar dacă se califică la trei probe la Olimpiada de toamnă rămân repetenţi) să fie condamnaţi să urmeze cursurile unui liceu. Dar se practică şi se pare că nimeni nu vede nimic, oficialii nu par să fie deranjaţi prea mult.

Elev care a uitat că are de susţinut examenul şi prin urmare nu s-a prezentat la proba de Limba şi literatura română a prins în toamnă liceul. Fără să se complice prea mult, fără să depună măcar un efort minim. Adesea elevii vin la examen direct de la discotecă. De ce să se complice dacă totul este garantat?

Aberaţia este un sinonim destul de potrivit pentru „examen de admitere în liceu”. Care, cum spuneam, a devenit o glumă proastă, foarte proastă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *