AJUNS ACASĂ. CU EMOŢII


Şi iată că, după două săptămâni petrecute departe de casă, am ajuns acasă. Nu datorită promptitudinii cu care şmecherii de la Tehnic Asist s-au grăbit să dea la o parte zăpada. Nu sunt absurd, cel puţin asta am pretenţia, nu doream să fiu scos din zăpadă când viscolea cumplit. Dar de duminică nici nu a nins, nici nu a viscolit. Iar utilajele nu au mai apărut.

Dar am ajuns acasă pe un drum numai potrivit pentru o apocalipsă mayaşă. Mulţumită domnului Ovidiu Jitaru, de la Elsaco Botoşani, care a avut amabilitatea să mă aducă la Botoşani. Cei de la Tehnic Asist mi-au promis că până diseară se rezolvă. O să-i sun iar…

P.S. Deşi am sperat, nu am ajuns acasă datorită microbuzului şcolar, ca alţi colegi mai norocoşi. Fiecare se descurcă cum poate…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *