Bilanţ de scriitor 2015

De câţiva ani nu mă mai mulţumesc să fac bilanţul doar în mintea mea. Mi-am făcut obiceiul să-l fac „ceva mai public”.

A fost un an bun – varianta scurtă – cel puţin din punct de vedere literar. Şi ale cărui rezultate finale au cam diferit de planul iniţial, ceea ce demonstrează încă odată că socoteala de acasă, indiferent cât de chibzuită o fi, nu se potriveşte cu cea de la târg. Şi că nu aduce anul ce aduce ceasul.

Dar să le luăm pe rând. Adică cronologic, să nu se supere nimeni.

  1. „Complet accesorizat” – povestire – apărută în Revista Galileo – Nr 6. Povestire care trebuia iniţial să apară în revista Argos. Dar, de vreme ce Maicului i-a plăcut suficient de mult încât s-o promoveze de pe electronic pe hârtie… Premieră 100%. Nu întâmplător fac precizarea
  2. Volumul „În sângele tatălui”, prima parte din seria „Predestinare genetică”, publicat la Editura Crux Publishing. Reeditare. Unul dintre cele mai dragi romane, lipite de sufletul meu. Cu o nouă copertă şi editat de Andreea Sterea. Care ştie să scoată ce e mai bun dintr-un scriitor. Mersi Deea!
  3. „Amendamentul Dawson”- povestire – în antologia „Dincolo de orizont”, editată de  Millennium Books. Reeditare. A treia mai exact.
  4. „Ultimul Adam” – povestire – antologia HB Scrisuri II, editura Cygnus, Suceava. Reeditare.
  5. „Colaboraţionism” – povestire – revista Nautilus. Premieră.

Şi cam atât. Nu mai pun la socoteală recenziile şi editorialele. Nu că nu mi le-aş asuma, ba dimpotrivă, însă este vorba despre altceva.

După cum se poate observa, 2015 a fost anul în care am publicat mai puţine noutăţi. A fost anul reeditărilor, mai exact, scor final, 3 – 2 pentru reeditări. Şi ştiţi ceva? Au început să-mi placă reeditările. Chiar că-mi plac.

Cât despre ce anume am scris şi am depozitat la sertar, ei bine, anul acesta nu s-a dovedit a fi deosebit de productiv. Sertarul s-a cam golit de ceva vreme şi aşa a rămas. N-am scris mare lucru, partea proastă. Partea bună e că tot ceea ce am scris e deja „arvunit”. Mai multe detalii la timpul potrivit.

Ăsta a fost 2015 pentru scriitorul Mitoceanu Ciprian. Urmează 2016. Pe care-l aştept cu nerăbdare, dar şi cu speranţe. Un an nou, speranţe noi. Dar până atunci, să ne mai bucurăm din ce a mai rămas din anul 2015. Scriitorul şi-a pus uneltele-n cui, indiferent cât e de plină viaţa unui scriitor, trebuie să găsească timp şi pentru o bere. Pe la anu’, oameni buni! Şi aveţi grijă ce citiţi. Eu unul promit să am grijă de ce scriu…

Last update: firesc ar fi fost să fac şi o statistică de genul hârtie vs virtual. Anul acesta hârtia a bătut categoric virtualul. Cu 4 la 1….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *