Cine are prioritate? Numirea sau PCO?

Strict pentru profesori. Mai exact pentru acei profesori aflaţi la început de drum şi care încă nu au reuşit să descâlcească iţele unui sistem din ce în ce mai ticăloşit. Şi nu e vorba numai despre decizii şi oameni politici. Peştele de la cap se împute dar asta nu scuză aspectul degradat al cozii.

Despre ce anume este vorba? Un coleg mai tânăr a avut parte de o… dilemă – să-i spune aşa. L-am lămurit şi m-a răsplătit cu o bere. La terasă, chiar în centrul oraşului. Şi mi-a spus că sunt mulţi în situaţia lui. Aşa că…

Tânărul domn profesor, aflat la început de drum (al doilea an) a nimerit într-o şcoală unde mai existau niscaiva ore libere pe lângă catedra pe care a fost numit. Printr-un mecanism care mie îmi scapă (ei, îmi scapă, dar să presupunem că nu ştiu chiar tot, pentru că explicaţii există) în loc să primească orele la suplinire – drept legal, având în vedere că omul e calificat şi a luat notă chiar foarte bună la examen – s-a preferat ca orele respective să fie date unui pensionar la PCO. Plata cu ora pentru cei interesaţi.

Acum apare dilema. Şi problema tânărului meu prieten. La constituirea catedrelor PCO a avut prioritate. Adică a ales ce a vrut pipota lui. Că el e pensionar şi nu se deplasează pe la sate. Şi să fie înţeles. Că aşa este normal. Şi firesc. Şi omeneşte. Şi frumos…

V-aţi lovit de o astfel de situaţie? Adică să ai numire sau chiar titulatură şi să ţi se spună că nu poţi lua cutare şcoală sau clasă pentru că e postul unuia care are PCO?

Dacă vi s-a întâmplat asta, vă duceţi la director şi-i spuneţi clar:

– Domnule / doamnă eu am numire pe post. Colegul / colega au PCO…

Adică sunt pensionari (în cele mai multe situaţii), pensionari descurcăreţi (în cele mai multe dintre situaţii). Nu mai au dreptul să pretindă, să facă mofturi, să spună că nu le convine. E vorba de PCO. Fac pretenţii? Să se ducă acasă, nu plânge nimeni după ei.

Priceput prieteni? Numirea pe post are prioritate în faţa celor care predau la PCO. Ai numire? Ai drepturi. Ai decizie de titulatură? E şi mai bine. Ai PCO? Atunci ai puţintică răbdare…

E dreptul tău, prietene. Drept câştigat prin concurs. Ai prioritate în faţa celui care, după pensie, vrea să mai facă un ban al PCO. Nu-i place? Să se ducă acasă şi să-şi vadă de ale lui. Cu ocazia asta ai acces la câteva ore suplimentare.

Şi nu mai poţi tu ca se simte el nasol, că are pretenţii, că se vaită. Dacă a acceptat (s-a milogit, a implorat, a tras sfori că se pricepe la treaba asta ceva de groază) să fie plătit la PCO, păi să accepte ce e de acceptat. Şi anume faptul că profesorul cu numire are prioritate. Cine se supără nu are decât să-şi ia jucăriile şi să plece acasă.

Trist e că sunt cazuri în care profesorul cu numire, ajuns în şcoală, a fost întâmpinat cu mesajul „Ne pare rău dau orele au fost ocupate de un profesor la PCO”. Cunosc câteva cazuri. E drept că s-au întâmplat cu ceva ani în urmă dar asta nu înseamnă că istoria nu se poate repeta. Dacă vi se întâmplă aşa ceva nu ridicaţi resemnaţi din umeri şi refaceţi drumul până la Inspectorat pentru a cere alte ore. Acolo o să vi se spună .- foarte probabil – ceea ce spun eu. Ai numire, ai parte…

Ai PCO? Nu forţa lucrurile. Nu cere să fii servit primul că nu e frumos. Nu umbla cu aluzii la părul alb, la bunul simţ, la tinereţea care trebuie să îndure multe. Dă dovadă de bun simţ înainte să ceri. Respectă dreptul profesorului cu numire. Gândeşte-te că, în mod normal, are dreptul să pretindă orele pentru suplinire.

În ceea ce-i priveşte pe directori, aceştia trebuie să respecte prioritatea numitului faţă de profesorul angajat la PCO. Şi să nu-l pună pe debutant în situaţia jenantă de a „negocia” catedra cu veteranul. Asta pentru că, din timiditate sau timoraţi,  dintr-un respect care nu îşi are locul în această situaţie, tânărul poate ceda. Şi nu e cazul. Chiar nu e cazul…

 

 

One thought on “Cine are prioritate? Numirea sau PCO?”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *