Cristina Tunegaru – rebela inconştienţă

De ceva vreme nu am mai trecut pe aici, adică pe blog. Din motive cât se poate de obiective pe care le voi detalia într-un viitor foarte apropiat. Însă în momentul de faţă simt nevoia să spun câteva cuvinte pe marginea unui subiect care a inflamat reţelele de socializare şi a stârnit un val de reacţii dintre care unele demonstrează o totală necunoaştere a realităţilor – aşa hidoase cum sunt – ce guvernează sistemul de învăţământ.

O profesoară, Cristina Tunegaru,  a anunţat pe contul de Facebook că a fost dată afară din învăţământ. Mai exact, că urmează să fie dată afară.

„Nu m-au inspectat, n-a venit nimeni să mă vadă la ore, să se intereseze de progresele elevilor mei, dar mă dau afară !

Fără să întrebe părinții sau elevii, fără să mă anunțe măcar, un funcționar al inspectoratului a alocat din pix orele mele altui profesor. Și m-am trezit scoasă din școală. Da, pot să facă asta în sistemul public în anul 2017”.

Cam aşa începe postarea care a aprins internetul şi i-a determinat pe mulţi să facă legătura între criticile aduse de Tunegaru Primarului General al Capitalei şi presupusa concediere. Persecuţie la adresa unui cadru didactic care a criticat sistemul. E limpede ca bună ziua, cei mai mulţi nici măcar nu s-au obosit să citească articolele apărute pe această temă înainte de a comenta. Iar multe dintre pomenitele articole au fost scrise în total dispreţ faţă de deontologia meseriei de jurnalist.

Realitatea este cu totul alta şi mă face pe mine, ca profesor, editorialist şi părinte să mă întreb dacă nu cumva avem de-a face cu  un fake news bine pus la punct, menit să transforme în vedetă o persoană al cărei teribilism îl depăşeşte pe al multora dintre elevii problemă.

N-a dat-o nimeni afară pe Cristina Tunegaru. Ea este suplinitor calificat. Asta înseamnă că e angajată pe durată determinată. Adică până la 31 august. Nefiind titulară pe post avea posibilitatea de a cere cel mult continuiate. Putea să prindă titulatură în altă şcoală – la media pe care o are – dar nu a făcut-o. De ce? Pentru că a vrut o anume şcoală. Nu ştiu exact care au fost dedesubturile angajării Cristinei Tunegaru dar e posibil să fi ştiut de la început că un contract de suplinitor nu este tot una cu titulatura. Spune că a fost dată afară? Situaţia nu e chiar aşa dramatică. Încă lucrează în şcoala respectivă. Până pe 31 august, când expiră contractul. Şi când expiră contractul nu prea poţi spune că ai fost concediat.

Mai precizează că nimeni nu a inspectat-o, n-a venit nimeni la ore să vadă progresele elevilor. Eu unul spun că a avut noroc. Pentru că, dacă venea cineva s-o ia la puricat şi observa că doamna – sau domnişoara – profesoară nu dă doi bani pe programa şcolară şi predă cam ce-i trece ei prin cap ar fi taxat-o în cel mai bun caz cu calificativul „Suficient”. Şi nu din răutate sau pentru că cineva i-ar fi trasat sarcini de partid privind persecutarea profesoarei. Nu, nici pe departe.

Cristina Tunegaru s-a autodenunţat că nu-l predă elevilor pe Eminescu. Şi pe alţii. Dar pretinde că interesul elevilor e călcat în picioare. Ceea ce e adevărat. Numai că picioarele care calcă interesul elevilor sunt ale doamnei de la catedră. Care abordează într-un mod total eronat lupta contra deficienţelor sistemului sacrificând interesul elevilor pentru hrana propriului orgoliu.

Am spus-o în repetate rânduri: progamele şcolare sunt depăşite, stufoase, neadaptate nevoilor şi posibilităţilor elevilor. De ceva vreme mă lupt cu morile de vânt în această privinţă. Dar nu-mi permit să nu predau la clasă lecţiile prevăzute în programă. Indiferent dacă îmi place sau nu ce scrie acolo. Părerea mea este irelevantă.

Asta pentru că, la un moment dat, e posibil ca elevul pe care l-am avut în grijă şi cărui a trebuit să-i predau istorie sau geografie să fie nevoit să susţină un examen la una dintre aceste discipline. Într-o vreme era obligat să aleagă între Istoria românilor şi Geografia României la Examenul de Capacitate sau cum i s-a mai spus de-a lungul timpului.

Iar subiectele la examen şi baremele de corectare erau în concordanţă – mai mult sau mai puţin, pentru că s-au mai întâmplat şi „neprevăzuturi” – cu programa şcolară în vigoare. Însă dacă elevul, atunci când va primi subiectul, va constata că tot ceea ce se găseşte pe foaia de hârtie îi este total necunoscut din cauză că domnul profesor, în loc să respecte programa, i-a predat ce a avut el în cap…

Şi elevul ştie ceva, poate că ştie chiar ce anume ar trebui să ştie la vârsta lui. Dar ce-i ajută dacă pică examenul?

Nu citi despre Eminescu că e depăşit şi alte alea. Nu citi Creangă…

Personal, nu m-am dat în vânt după Nichita Stănescu. Nu spun care e părerea mea despre el ca poet pentru că nu mă aştept să-mi fie lăudată. Fiecare cu gusturile lui… Dar l-am tocit pe Stănescu – nu pot spune că mi-a fost predat pentru că ar fi o exagerare – pentru că era în programă. Şi mi-a picat la Bac, la proba scrisă la română. Am luat notă maximă chiar dacă nici Rebreanu nu se număra printre preferaţii mei.

Dar atunci eram la liceu, ştiam – oarecum – pe ce lume trăiesc. Şi ştiam că dacă pic examenul degeaba am pierdut patru ani la liceu. Ca elev de gimnaziu am avut parte de profesori excelenţi care şi-au făcut treaba. Aveam încredere orbească în ei. Din fericire pentru mine au făcut ce trebuia. Au predat după programă şi când am dat examen am fost pregătit pentru subiectele scrise pe tablă (pe atunci nu se ştia de copiator) şi nu am avut parte de o pregătire aleatorie, solidă dar inutilă. Le mulţumesc pentru asta.

Programa nu e opţională – vrei să predai ceva aparte, depune oferă de opţional şi convinge-ţi elevii să-l voteze. Nu poţi da cu piciorul în Eminescu pentru că aşa vrei tu, ignorând programa. Ba te mai şi lauzi cu asta ceea ce demonstrează, în afară de atitudine rebelă, inconştienţă de-a dreptul criminală.

Pot lua atitudine împotriva programei, a sistemului găunos dar nu am dreptul să distrug viitorul elevilor predând ceva de care poate au nevoie – dar ignorând programa la o disciplină de examen. Sunt curios ce note vor lua elevii Cristinei Tunegaru la Evaluarea Naţională, chiar sunt foarte curios.

Sunt contra sistemului, contra manevrelor din sistem, contra programelor tâmpite şi-i susţin pe rebeli dar nu şi pe inconştienţi. E vorba despre ceva mai mult decât o nuanţă…

Luptaţi cu sistemul, dragi colegi, dar nu folosiţi elevul pe post de carne de tun sau de muniţie. El nu are nicio vină; e şi aşa destul de oropsit. Nu mai loviţi şi voi acolo unde loveşte Ministerul. Nu merită.

 

 

One thought on “Cristina Tunegaru – rebela inconştienţă”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *