Da, directorul era în trening

În copilărie, una dintre poveştile care m-a intrigat cel mai mult a fost „Hainele cele noi ale împăratului”, de H. C. Andersen. Nu mi-am putut explica mult timp cum de atâţia indivizi cu funcţii alese – şi prin urmare te puteai aştepta de la ei la un anume bagaj de cunoştinţe şi abilităţi – s-au lăsat traşi pe sfoară de doi şarlatani. Până la urmă am prins eu şi morala poveştii. Am priceput cum devine cazul şi cu proverbul „Nu haina îl face pe om” deşi cei din jurul meu se comportau într-un fel anume care îmi dădea de înţeles că, în ciuda înţelepciunii populare, realitatea era cu totul alta.

Ca trăitor pe meleagurile Moldovei am resimţit întotdeauna o oarece iritare când, aflând de pe coclauri provin, conaţionali care se considerau mai pricopsiţi se grăbeau să mă întrebe cum anume îţi poţi dai seama care e mirele la o nuntă de moldoveni. La început recunosc, m-am făcut de baftă. Am încercat eu să ofer un răspuns adecvat şi adevărat dar mi s-a dat repede peste nas şi mi s-a precizat că, la o nuntă de moldoveni mirele este individul ambalat în trening nou.

Da, mişto glumă, nu am ce să comentez. Deşi nu mi s-a întâmplat niciodată să mă duc în trening la vreo nuntă şi nici să văd vreun mire astfel costumat pot spune că, în privinţa acestei legende urbane, există un sâmbure de adevăr. Un sâmbure ceva mai mare.

Personal, nu prea dau dau în vânt după etichetă. Nu mă simt foarte confortabil în costum oficial, mă strânge cravata, mă irită cămaşa, pantofii parcă sunt căptuşiţi cu ace… Prefer oricând o costumaţie lejeră, sport uneia scorţoase şi oficiale. Însă, dacă e nevoie… Uneori fac exces de zel. De plidă, la prima lansare „Crux” la care am participat am constatat că singurul individ care adoptase o formă de prezentare ce includea cămaşă şi sacou. Nu pot spune că m-am simţit prost dar nici nu mi-a picat bine când am constatat că se putea… altfel.

Însă există indivizii care nu numai că nu dau nicio para chioară pe etichetă, dar consideră că e necesar ca toată lumea să afle asta. Iar moldovenii au treabă cu treningul.

Graţie costumaţiei sport a făcut istorie a făcut Florin Ţurcanu, fost vice-preşedinte şi preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, başca deputat PNL. Atunci când a intrat în „politica mare”, respectiv a ajuns şi el la Botoşani, Florin Ţurcanu s-a prezentat la Consiliul Judeţean Ţurcanu îmbrăcat în ceea ce considera el a fi „haine de gală”. Chiar trebuie să precizez că era vorba de trening?!

Dacă atunci când vine vorba de oameni politici fără prea multă cultură şi carte în portofoliu lucrurile au aparenţa de scuzabile, ce te faci când vine vorba despre un… profesor? Şi nu orice profesor ci ditamai directorul de şcoală. Uns politic, nu-i vorbă, dar… director.

Concret. Anul 2016, prin vară. O numeroasă delegaţie din România s-a deplasat la Feştiliţa, Republica Moldova, la Festivalul „Se-ntâlneşte dor cu dor”. Printre invitaţi şi neinvitaţi s-a făcut remarcată figura unui anume domn director. Nu datorită discursului, abilităţilor de comunicare sau charismei personale ci datorită treningului. Pe care l-a purtat de la un capăt la celălalt al vizitei.

Ce-i drept, era vorba despre un trening nou-nouţ, unul de care, la începutul călătoriei, încă se ţinea eticheta, albastru cu galben, lucru de firmă nu chinezărie. La care era asortată şi o sacoşă de plastic. Şi, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, în timp ce era cooptat în diferite prezidii omul prefera să-şi ţină mâinile în buzunare.

Se spun multe despre moldoveni. Despre moldovenii de peste Prut se spun şi mai multe. Cele mai multe neadevărate. Şi te cam simţeai cu musca pe căciulă când în vedeai pe basarabeni pufnind în râs când auzeau că românul get-beget este director. Cât timp „dom’ director” lăsa impresia că e şoferul autocarului românesc toată lumea se comporta decent. Dar când aflau că stau de vorbă cu ditamai directorul îi apuca subit veselia. Pe care încercau să o mascheze cu un inocent şi mereu acceptat „Hai să bem un păhărel”.

Aş dori să pot spune că directorul respectiv a fost singurul din întreaga delegaţie deghizat în trening. Din păcate, n-a fost să fie aşa. A mai existat o persoană trasă la patru ace în costumaţie super-sport. Nevasta respectivului…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *