DE CE ECATERINCA?

Am fost întrebat pe mail de ce, atunci când vine vorba de oarecare probleme legate de învăţământ, bag imagini cu Ecaterina Andronescu, fost (şi posibil viitor, nimic nu e imposibil în politică) ministru peste educaţie. Că mai potrivit ar fi poze cu actualul şi nu cu foştii, mai ales la postarea aia cu voinţa şi Silviu, care a reuşit să înveţe să scrie şi să citească neajutat de nimeni. Nici de învăţător, nici de părinţi (că nu are), nici de bunici (că nu se pricep şi nu ştiu nici pentru ei).

Imaginea nu se dorea numaidecât bătută în cuie, dar pe blog eu fac legea şi pun pe cine vreau. Şi, pentru problemele din educaţie, ilustrativă mi se pare Ecaterinca. Pe perioada cât a stat pe fotoliul ministerului s-a comportat ca un vechil pe moşia sa. Nicio concesie amărâţilor de la catedră. A redevenit umană după ce a ajuns în Opoziţie. Mai ţineţi minte cum mulţumea cu lacrimi în ochi Parlamentului că a mărit salariile profesorilor? Era în Opoziţie, desigur. Dar mai ţineţi minte că sub domnia ei au înflorit ca ciupercile după ploaie fabricile de diplome? Mai ţineţi minte ideea aia a ei ca fiecare isteţ care a căzut la bac să facă facultate? Mai ţineţi minte cum se spunea pe la colţuri că n-a existat ministru mai incompetent în fruntea Educaţiei? Eu unul îmi aduc aminte.

Şi, apropo de Ecaterinca. O fază super. Şi reală, pe bune. Pe vremea când de-abia se urcase pe fotoliu şi încă nu ştia lumea ce-i poate capul, a făcut o vizită la Suceava. Independentă, Ecaterinca s-a urcat la volan la Bucureşti şi dăi-dăi până în Moldova. Unde a făcut pană şi a trebuit să o rezolve singură, aşa că atunci când a ajuns la Universitate arăta ca o sperietoare de ciori greu încercată (şi aşa arată ca o sperietoare, dar una mai decentă). Acolo, totul era în aşteptarea ministrei. Chiar şi tipa de la poartă – aia creaţă şi cu gura mare, cine a făcut studii la zi la Suceava ştie despre cine vorbesc. Care madam de la poartă i-a închis uşa în nas Ecaterincăi. „Nu-i voie, doamnă, pe aici, că tre’ să vină ministra” . „Păi eu sunt ministra” s-a trezit vorbind Ecaterinca şi uite-aşa a fost lăsată să intre.

Se pare că şi ea, cu mutra aia acră, are simţul umorului, că doamna de la poartă a rămas la poartă. Şi sper să-l aibă şi când o reajunge la minister şi o să i se prezinte blogul subsemnatului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *