Interviu cu scriitorul Şerban Andrei Mazilu

11048695_10204918268533761_3463686495368241470_n

Şerban Andrei Mazilu este un nume care, parcă ceva mai repede decât ne-am obişnuit, se impune cititorului român. După ce a publicat „Crux” direct în limba engleză, iată-l „lovind” puternic cu „Anotimpul pumnalelor”, roman lansat la Final Frontier 2015.  Este un autor de care, cu siguranţă vom mai auzi şi care a avut amabilitatea de a-mi oferi un interviu.

  1. Cine eşti tu, Şerban Andrei Mazilu?

Un terran 32 de ani, constănțean, locuiesc în București, sunt ofițer de marină, scriitor și, mai nou, editor și co-proprietar al editurii Crux Publishing. Probabil că sunt mai mult de-atât, dar trebuie să fiți mai specific.

  1. De ce „Crux”?

Fiindcă Assermore Publishing ar fi putut să debusoleze instituțiile implicate în activitatea noastră… Inițial, ăsta era numele pe care eu și Andreea Sterea l-am ales, dar am hotărât să evităm confuziile de genul “se scrie cu un S sau doi?”.  Crux e numele primului meu roman, e scurt, ușor de reținut și de scris, și, cel mai important, are o rezonanță aparte. Crux are mai multe traduceri, una dintre ele fiind “răscruce”, iar acest proiect este, cu siguranță, un astfel de moment in viețile noastre, ale scriitorilor și cititorilor noștri.

  1. Cum s-a născut ideea editurii Crux?

La o masă, pe o terasă din Constanța, cândva în vara lui 2014. Mă consultam cu Andreea despre ce ar trebui să facem, ce edituri să contactăm, pentru a publica romanul meu, Anotimpul pumnalelor,și am stabilit că propria noastră editură e cea mai bună alternativă. Nu doar pentru mine, ci și pentru ceilalți prieteni scriitori, care-și doreau un alt stil de lucru, o altă relație cu oamenii care-i ajută să publice. Și dacă împreună cu Deea am reușit să public în S.U.A., ne-am gândit că aici, alături de prieteni din toate mediile, oameni talentați și profesioniști, vom reuși să realizăm și acest plan.

  1. Ce aşteptări aveţi?

Noi nu suntem genul de oameni cu așteptări. Vorbesc și în numele partenerei mele, fiindcă o cunosc; suntem indivizi care, ca să construiască ceva, ca să-și îndeplinească visele, trebuie să muncească. Nu spun că suntem ghinioniști, ci doar lipsiți de bafta aia legendară, care pe unii îi saltă din anonimat peste noapte. Nu, nu avem așteptări, avem însă o mulțime de proiecte, parte din care s-au și materializat sub forma celor cinci titluri publicate sau a succesului de care ne-am bucurat la Final Frontier 2015 – mulțumiri, pe această cale, minunaților cititori care ne susțin atât pe noi, cât și pe scriitorii cu care colaborăm. Vrem să publicăm cât mai mulți autori români talentați și, dacă feedback-ul nu minte, suntem pe calea cea bună. Vrem să organizăm evenimente, să schimbăm anumite mentalități precum cea care spune că scriitorii români nu-s la fel de buni ca și cei străini, vrem să fim altfel… cu totul.

  1. Din câte ştiu, aţi avut o „experienţă americană”. Cât de mult diferă „experienţa americană” de realitatea romaneasca?

Sincer să fiu, nu văd vreo diferență majoră. Pot spune doar că lipsa de transparență, prezentă și în realitatea românească, este într-adevăr o problemă importantă și m-a deranjat destul încât să renunț la seria The Angellove Society cel puțin până în 2017, când îmi va expira contractul.  Cât despre experiența în sine, vă asigur că nu am renunțat la a scrie în limba engleză și nici la posibilitatea unei colaborări cu una din marile edituri străine.

  1. Aţi dorit mereu să deveniţi scriitor? Ce anume v-a determinat să vă apucaţi de scris?

Nu, mi-am dorit dintotdeauna să fiu polițist, în ciuda înclinației spre scris. Viața însă nu e așa cum o planifici – că tot vorbeam de așteptări mai devreme – și abia în 2011 (cred) am hotărât că vreau să public. Scrisul, deși am încercat să renunț la el de câteva ori, e o necesitate, e în mine, e în toți scriitorii. Sunt povești care vor să iasă la suprafață, vor să fie scrise, spuse, citite.

  1. Ce gen literar preferă Serban Andrei Mazilu ca cititor? Dar ca scriitor?

Răspunsul e Ficțiune, în ambele cazuri, indiferent de sub-genurile aferente. Dark fantasy, high fantasy, clockpunk, steampunk, de la gothic la sci-fi, orice presupune imaginație. Cu cât mai complex, cu atât mai bine! Îmi place să mă adâncesc în lumi inventate și să savurez acele detalii care le fac să pară reale, atât în calitate de scriitor, cât și de cititor. Cred că acest gen relevă cel mai bine talentul povestitorului, forțându-l să delimiteze granița dintre fantastic și absurd; cu cât o face mai bine, cu atât mai bună este cartea.

  1. Cum aţi descrie, într-o singură frază, ultima carte pe care aţi publicat-o?

O realitate alternativă, în care problemele locale și globale, cu care ne confruntăm, sunt aduse în prim plan și sunt atacate de personaje fantastice, cu care am putea (foarte ușor) să ne identificăm. Un răspuns alternativ ar putea fi: asasini, comploturi, magie, zeul Moarte, vârcolaci, explozii, sex, adrenalină.

  1. Cui se adresează şi ce aşteptări aveţi de la această carte?

Anotimpul se adresează tuturor. Cititorii tineri vor fi încântați de acțiune, de damele sexy, de mondenul cu care pot empatiza. Cei mai în vârstă vor recunoaște teme precum fanatismul religios, corupția, imoralitatea și lipsa de scrupule, apreciind (sper) limbajul artistic în care e scrisă cartea și complexitatea narațiunii. Oricum, e doar speculație și, la fel de bine, aș putea să o citez pe mama mea, care e convinsă că lipsa luminii, din majoritatea scenelor descrise în carte, va îndepărta o parte din cititorii veterani. Nu știu… Am vrut o carte care să trateze teme serioase într-un univers fictiv. Asta a și ieșit. Mie îmi place, deci, în calitate de perfecționist, cred că va avea succes.

  1. Scrieţi greu? Câteva mici trucuri pentru cei care vor să se apuce de scris…

În toate interviurile am fost întrebat asta… Da și nu. Ține de mediu. Acasă mi-e greu să scriu, dar pe mare, în special noaptea, cu o cană de cafea și-un pachet de țigări, pot scrie ore în șir. Știu că nu e sănătos și NU recomand, dar asta funcționează pentru mine… Trucuri nu am și, chiar dacă aș avea, sunt chestiuni personale, care funcționează sau nu, în funcție de individ. Cineva mi-a mărturisit mai demult că scria după ce consuma câte o sticlă de vin… Am încercat – nici nu nimeream tastele, darămite să fiu coerent! De fapt, e doar un truc: să descoperi singur ce te inspiră și ce te alimentează să scrii.

  1. Momentan lucraţi la o carte?

Da. Lucrez la o continuare a Anotimpului, dar nu una… după model. Știu că e la modă să scrii trilogii sau serii, dar eu plănuiesc ies în față cu niște romane care pot fi citite atât împreună, cât și separat, fără a fixa un număr anume. Mi-a plăcut enorm lumea pe care am clădit-o în acest prim roman și vreau s-o exploatez cât mai mult, fiindcă are multe secrete ce merită împărtășite câtor mai mulți cititori. Sper ca până în iulie, când mă întorc din voiaj, manuscrisul să fie gata.

  1. De ce acum în română și nu engleză?

Am scris în română fiindcă am fost inspirat în română. Dar am scris și fiindcă am vrut să dovedesc că pot. După ce am publicat Crux, în engleză, am fost contestat. Au fost oameni care, pur și simplu, dintr-un anumit motiv, au fost deranjați de faptul că am ocolit “regulile”. Eu nu am vrut decât să fiu accesat la nivel internațional – publicând în română trebuie să treci prin anumite canale, prin anumiți indivizi, care te pot valida… sau nu. Avem o problemă destul de mare la capitolul selecție, fiindcă s-au impus niște legi ale scrierii de către niște indivizi autoproclamați specialiști. Nu-i nici corect, nici drept! Cu excepția gramaticii și ortografiei, nu există reguli în literatură, nu există un șablon. Scriu acum în română și, în calitate de editor, public în română, fiindcă vreau să schimb acest sistem. Literatura română nu se termină la Eminescu și Creangă, ci este în continuă dezvoltare, e încă vie… Vreau să contribui la evoluție, nu să aprob tacit stagnarea. Și nu sunt singurul, suntem mulți, iar acum avem și mijloacele necesare să ne facem auziți, deci pregatiți-vă de autori talentați, tineri și foarte motivați!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *