M-am întors… (aşa cum am mai făcut-o de multe ori)

Am revenit în blogosferă. După ce, multă vreme, mi-am propus să n-o mai fac. Pur şi simplu, lipseşte timpul pe care să-l dedic blogului. Dar, pe de altă parte, trebuie să admit că trăiesc în lumea în care trăiesc. Adică în una dominată de net, de facebook şi, desigur, de bloguri. Orice scriitor care se respectă are un blog mai mult sau mai puţin vizibil în blogosferă. O modalitate de a-i avea aproape pe cititori? Tot ce e posibil. Însă, pe de altă parte, pot spune cu mâna pe inimă că blogul pe care l-am avut mi-a cam mâncat timpul pe care-l puteam dedica scrisului. Ce e un scriitor fără cititorii săi? Mai nimic. Ce e un scriitor care nu scrie? Chiar nimic. Aşa că am lăsat-o mai moale cu blogul. Şi din ce în ce mai moale până s-a dezumflat complet. Doar că – simpatică înşiruire de evenimente, nu-i aşa? – după ce am terminat-o cu blogul, am terminat-o şi cu scrisul. Am urcat sculele în pod cum s-ar spune (nu vă gândiţi la prostiile la care vă gândiţi când auziţi expresia asta sau eventual citiţi pe un articol de revenire, chiar numai despre scris e vorba). Şi n-am mai fost nici scriitor, nici blogger.

Doar că microbul nu dă pace. Şi de la o vreme m-am reapucat de scris. S-au mai întâmplat nişte lucruri pe care mi-aş fi dorit să le împărtăşesc şi altora. Bucuria de a avea o carte în engleză, de pildă. Dar nu mai aveam blog. Bine, aveam Face dar nu se compară cu blogul. Nici pe departe…

Aşa că, am revenit. Nu neapărat să-mi fac mea culpa că m-am lăsat de blog. Nici pe departe. NU RECUNOSC NIMIC!

Dar mai simt că am nevoie de blog. Nu dependenţă ci nevoie.

Prin urmare, iată-mă! Cu o strategie diferită. cest blog este deocamdată blog de scriitor (până la următoarea ţăcăneală care-mi vine prin cap). Atenţionez din start că n-o să stau prea mult p aici. Postări mai rare, adică, referitoare strict la activitatea de scriitor şi cea de cititor (personal, consider această alăturare cam pleonastică dar nu toată lumea e de acord cu mine şi nici eu cu toată lumea…). Mai adaug şi activitatea de editorialist (nu de alta, dar să nu-mi rămână chel blogul de intră vreunul din ăia doi amintiţi mai sus în vacanţă neprogramată). Şi cam asta. Pentru restul nebuniilor există alte bloguri. Mda, chiar aşa. Despre ce e vorba, la timpul potrivit.

Deocamdată, bine mi-am revenit. Salutare la tată lumea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *