MÂNA MEA DREAPTĂ

M-am reapucat de scris. De fapt, odată cu anul, am început o povestire. Mi se pare interesantă, nu numai mie – celor din micul grup de analiză cărora le prezint ideile înainte de a mă apuca să le aştern pe hârtie au zis că sună interesant. S-o vadă şi pe hârtie, dacă mai sună la fel de interesant. O povestire horror. Cam aşa am intenţia, dar pot apărea surprize pe parcurs, nu ar fi prima dată şi cea mai nasoală surpriză ar fă nu o mai termin (n-ar fi prima datăc când povestirile mele păţesc aşa ceva).

Mâna mea dreaptă… Cu toţii avem o mână dreaptă, mai mult sau mai puţin ataşată de corp. Şi uneori să rămâi fără mâna dreaptă este mai rău decât să rămâi fără mâna dreaptă. Dar mâna dreaptă se vrea uneori independentă. Ce te faci fără mâna dreaptă? Mai ales la scris…

6 gânduri despre „MÂNA MEA DREAPTĂ”

    1. Numai la chestii ciudate te gândeşti. Domnul Mitoceanu (ca să nu lăsăm loc de interpretări) a vrut doar să-mi mulţumească, în felul dumnealui caracteristic, pentru faptul că tot ce ţine de tehnica blogului său trece întâi pe la mine. N-ai auzit de stilul figurat în vorbire? :))

Lasă un răspuns la Ciprian Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *