Rolul măgarului în concursul cu directorii

Ţin să precizeze încă de la bun început că nu m-a interesat sub nicio formă funcţia de director de şcoală. Asta pentru a elimina de la bun început orice speculaţii pe marginea intenţiilor mele. Am fost director de şcoală, nu mi-a plăcut. Nu e vorba de munca de director ca atare ci de contextul politic şi social în care am fost nevoit să-mi desfăşor activitatea. O perioadă groaznică, ale cărei sechele le mai suport şi în ziua de azi.

Despre concurs, ce să spun? Mai mare vâlva decât concursul, cam asta s-a întâmplat cu aşa-zisul concurs pentru ocuparea funcţiilor de directori în şcolii.

Mi-am legat multe speranţe de acest concurs. Cele mai multe mi-au fost băgate în cap de propagandă. Cică o să ducă la depolitizarea învăţământului; ştiut fiind că în ultimii douăzeci şi ceva de ani dacă n-ai susţinerea partidului, n-ai ce căuta în funcţii de conducere; chiar dacă e vorba de un domeniu în care, aparent, politicul n-ar trebui să se implice. N-a fost să fie, în buna tradiţie a tot ceea ce se petrece în România ultimilor decenii. Adică n-ar trebui să mire pe nimeni.

Dar să revin la incriminatul măgar din titlu. Că despre el este vorba, aşa cum a cam tot fost în ultima vreme.

Din experienţa acumulată ca editorialist, am învăţat că un fenomen nu trebuie analizat doar prin prisma efectelor, mai trebuie văzute şi cauzele. Am învăţat, de asemenea, că foarte puţine lucruri se întâmplă la voia întâmplării; chiar şi cele care aparent lasă iluzia amatorismului. Prin urmare, am privit cu ochi mijiţi la problema cu măgarul din cadrul subiectelor pentru directorii. Aparent, ceva în neregulă. Cum adică, măgarul are întotdeauna copite dar coama este opţională? Ceva putred în toată afacerea asta dar, aşa cum stă bine unui jurnalist cu ceva ani de experienţă în spate (s-au acumulat şi peste mine anii şi experienţa, ce să-i faci?) am lăsat să treacă un pic de timp pentru o analiză cât mai corectă. Să vedem şi efectele, să disecăm şi cauzele, să analizăm întregul lanţ al slăbiciunilor.

Şi a curs multă cerneală pe marginea măgarului. A subiectului cu măgarul, mai exact… S-au scandalizat o mulţime de observatori, mai mult sau mai puţin imparţiali, mai mult sau mai puţin implicaţi în educaţie.

Şi, datorită măgarului, s-a pierdut din vedere esenţialul şi anume faptul că acest concurs n-a oferit nici pe departe ceea ce se aştepta de la el sau ceea ce au pretins oficialii Ministerului că o să ofere. În mare, lucrurile au rămas aşa cum s-a stabilit, vorba regretatului Jean Constantin; prea puţini au fost directorii pe funcţie care au picat concursul. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a celor impuşi politic au fost confirmaţi printr-un concurs dubios. Patru ani de acum încolo nu mai trebuie să-şi facă griji. O să vină schimbarea politică în toamnă dar nu-i bai, în patru ani te orientezi frumos şi, la timpul potrivit, o să mai dai un concurs. Că aşa se fac treburile serioase.

Pe ici, pe colo, au apărut şi acuze de genul că au fost preferaţi alţi candidaţi deoarece aceştia se bucurau de necesara susţinere politică, asta în condiţiile în care oficial treaba asta cu politicul era eliminată din start. Afirmaţiile aparţin în principal respinşilor dar sunt cam prea multe pentru a nu fi luate în seamă. Şi apar în mai toate judeţele. Subiectele au fost prea uşoare…

S-au spun multe dar cele mai multe dintre aspecte n-au fost tratate cu seriozitatea pe care o cereau dintr-un singur motiv. Măgarul…

Măgarul a acţionat asemenea unui paratrăsnet. S-a vorbit mai mult despre măgar decât despre concurs, despre ce a fost cu adevărat bine şi despre ce a fost rău. Cu sau fără coamă dar dotat cu copite, măgarul a creat acel paravan mediatic care a dus în desuet analiza serioasă a concursului cu directorii. Peste tot se vorbea de măgar. Unii au dat definiţia din DEX sau pe cea de pe Wikipedia pentru a argumenta că patrupedul are şi coamă.

Mai puţin despre rezultatele concrete ale concursului, mai mult despre măgar. Câte ceva despre lingură şi furculiţă, despre ce anume au toate râurile, cam ce intră în dotarea tuturor pantofilor…

Măgarul a fost strecurat în subiectele de concurs cu bună ştiinţă, pentru a lua ochii, pentru a atrage asupra lui tot ceea ce înseamnă atenţie şi capacitate de concentrare. Un paratrăsnet mediatic de invidiat, a cărui eficienţă e imposibil de egalat. Dacă spui ceva despre concursul cu directorii interlocutorul, indiferent de clasa socială din care face parte, indiferent de pregătirea intelectuală, o să spună ceva despre măgar. Şi, de cele mai multe ori, nu spune mai mult. Bate monedă pe copitele măgarului.

Cum de-a reuşit el măgăruşul performanţa asta? Cum de a atras el toată râca ce trebuia revărsată asupra concursului ca atare şi nu asupra unui subiect controversat?

Trăim vremuri de amplă manipulare. Nu e ceva nou în asta. Însă e tragic că de fiecare dată ne lăsăm manipulaţi, duşi de nas. Şi uite cât de uşor suntem de manevrat. A fost destul ca în subiectele de concurs să se strecoare o trăznaie ca cea cu măgarul şi s-a rezolvat problema. Cărţile au ieşit aşa cum au vrut. Nu chiar peste tot; ar fi şi absurd să credem că mecanismul funcţionează perfect dar rezultatele sunt cele aşteptate de cei care au pus în scenă şarada cu măgarul.

Măgarul pe post de paratrăsnet?! De ce nu? După cum se vede, a acţionat foarte eficient…

Nu contest, au existat şi există şi directori oneşti, care îşi merită pe deplin funcţia, oameni cu o bună pregătire de specialitate în spate care ar putea face faţă oricărui concurs. Ei nu aveau nevoie de intervenţia discutabilă a ministerului. Nici pe departe. Dar s-a întâmplat… Şi ministrul tehnocrat nu e foarte străin de afacerea asta.

 

 

2 păreri la “Rolul măgarului în concursul cu directorii”

  1. „Bullshit” is commonly used to describe statements made by people more concerned with the response of the audience than in truth and accuracy, such as goal-oriented statements made in the field of politics or advertising. „Ţin să – – precizeze – – încă de la bun început că nu m-a interesat sub nicio formă funcţia de director de şcoală”. Te-a interesat , ipocritule ; altfel refuzai !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *