Arhive etichetă: profesori

La Mulţi Ani de Ziua Educaţiei!

5 octombrie, Ziua Educaţiei!

Prilej potrivit pentru a spune „La Mulţi Ani” şi cuvenitele urări de mai bine. Aşa se face când este ziua cuiva, aşa e omeneşte, politicos…

Numai că, având în vedere că e vorba de Ziua Educaţiei şi de nu a unei persoane oarecare cred că e locul şi timpul potrivit pentru niscaiva observaţii.

În primul rând cred că e cazul să întrebăm dacă mai avem Educaţie. Mai avem Educaţie, oameni buni? Mai putem vorbi despre Educaţie în condiţiile unui sistem bulversat de tot felul de profitori şi incapabili? Mai reprezintă ceva Educaţia în ziua de azi?

Din păcate, răspunsurile subsemnatului la întrebările de mai sus  – şi multe altele – suferă de un strat gros de pesimism pe care sămânţa optimismului, existentă odată într-un tânăr care a ales catedra în locul unor ocupaţii mai profitabile, nu mai are curajul să încolţească. Citește în continuare La Mulţi Ani de Ziua Educaţiei!

Manual unic sau alternativ. Chiar contează?

Când spuneam că Ecaterinca Andronescu e cel mai prost ministru pe care l-a avut vreodată învăţământul românesc habar n-aveam că, pe undeva, există un specimen numit Liviu Pop care, la un moment dat, va prelua portofoliul Educaţiei doar pentru a demonstra că se poate şi mai rău decât cu Ecaterina Andronescu.

Momentan, ministrul „Genunche”, cel care face praf limba română de câte ori deschide gura, a reuşit în mod admirabil să abată atenţia de la adevăratele probleme ale învăţământului stârnind o serioasă vâlvă mediatică cu revenirea la manualul unic.

Evident, s-a inflamat toată lumea, mai tot omul simte nevoia să-şi dea cu părerea pe subiect, fie că ştie despre ce vorbeşte, fie că doar are pretenţia că se pricepe. Aparent, toţi se pricep, toţi sunt experţi. Cei mai mulţi resping cu vehemenţă ideea unui manual unic pretinzând că aşa ceva o să ne ducă înapoi cu 27 de ani. Adică pe vremea Odiosului Împuşcat. Citește în continuare Manual unic sau alternativ. Chiar contează?

Minivacanţa – mai mult nocivă decât benefică

După ce codurile de vreme rea au dat peste cap reluarea cursurilor şcolare după vacanţa de iarnă, oferind celor mici măcar două zile  de vacanţă în plus, dacă nu chiar o săptămână întreagă, cum s-a întâmplat la Bucureşti, ceea ce a început doar la nivel de zvon şi discuţie a devenit oficial.

Miercurea trecută, în cadrul unei şedinţe de Guvern la care a participat şi cel dintâi profesor al ţării – l-am numit astfel pe preşedintele Iohannis despre care se ştie nu numai  că este profesor, dar este un profesor cu stare – s-a discutat dacă ar fi bine sau nu ca data de 23 ianuarie să fie declarată zi liberă, având în vedere că nu e o zi de luni oarecare ci una care precede ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, zi liberă prin lege (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016) şi vine taman după două zile libere.

Şi, de vreme ce a existat aşa o potrivire de inteligentă, de ce să nu se profite la maxim şi să se ofere bugetarilor şi elevilor – personal, mă interesează mai mult partea cu elevii – încă o minivacanţă?

O minivacanţă la nici două săptămâni de la începerea cursurilor şi în condiţiile în care şcolile nu au apucat să recupereze orele pierdute din cauza codurilor de viscol. O minivacanţă pe care nici cadrele didactice şi nici chiar elevii nu o consideră foarte potrivită. Citește în continuare Minivacanţa – mai mult nocivă decât benefică

Pe profesori cine îi protejează de abuzuri?

Aproape că nu e zi în care să nu apară în presă tot felul de ştiri cu elevi abuzaţi fizic sau verbal de către profesori. Goana după senzaţional deformează adesea adevărul făcându-l mai atractiv pentru consumatorul de ştiri. Există câteva televiziuni  – nu dau nume pentru că ar însemna să le fac reclamă gratuită – care s-au specializat în ambalarea unor astfel de ştiri în poleiala senzaţionalului care-l face pe om să uite de problemele personale şi să se revolte nu doar pe cazul în sine ci pe o întreagă categorie socio-profesională.

Sunt primul care să o recunosc – din păcate, în învăţământ s-au strecurat tot felul de indivizi cu serioase probeleme psihice şi de comportament care reprezintă un adevărat pericol pentru elevii în mijlocul cărora îşi desfăşoară acrivitatea. Există oameni deranjaţi la cap care pot deveni oricând violatori sau corupători de minori, agresori sau chiar criminali. Acum câteva zeci de ani, într-un liceul agricol din apropierea zonei în care îmi scriu articolele, un elev a fost băgat în comă de un maistru instructor după ce cadrul didactic a aruncat cu un levier prin atelier. În liceu am avut parte de profesori şi pedagogi care ar putea să-l concureze cu succes pe torţionarul japonez Mutsuhiro Watanabe, devenit faimos din cauza filmului „Unbroken” (sau, mai degrabă, să-i compar cu celebrităţi locale, gen Vişinescu, Eugen Ţurcanu, Enoiu, Crăciun, Ficior). Citește în continuare Pe profesori cine îi protejează de abuzuri?

Refrenul momentului în cancelariile din România

Refrene, refrene, refrene…

Peste tot, pe unde te întorci, auzi numai de refrene. Sau hituri, că ne-am modernizat şi noi, am mai tras cu ochiul prin curtea vecinilor. Sau a vecinilor vecinilor; nu contează, important e că am renunţat la cuvinte pe care deja le aveam pentru a împrumuta altele care sună mai cu pretenţii, nu neapărat mai savant. De pildă, chestia cu jobul. Sau treaba numită week-end. Noi nu mai avem sfârşit de săptămână…

Dar să revin la refrene. Momentan, prin cancelarii se aude ceva inspirat de Ristei şi Vescan.

Lasă-i… Lasă-i pe toamnă…

Poate aşa ceva o să înveţe

Şi-n bancă n-or să doarmă…

Adică – să priceapă băieţii (şi fetele, că şi ele sunt implicate în situaţia  asta) – e perioada când se fac preselecţii pentru Olimpiadele de toamnă. Olimpiade pe care răuvoitorii le numesc corigenţe.

Baftă la toamnă! Şi nu uitaţi: „Cine examene-şi lasă, toamna n-o petrece-acasă”. Amintiri (şi) din studenţie…